Prezentarea generală a
profesiei
|
Codul
din Clasificarea ocupatiilor din Romania (C.O.R): 346002 (pedagog
social)
Definiţie C.O.R.:
Ocupatia face parte din grupa 3460 – asistenţi sociali:
Asistenţii sociali prestează activităţi care de regulă se adresează unor
persoane din grupul ţintă pentru ameliorarea capacităţii de integrare a
acestora, iniţiază acţiuni pentru readaptarea persoanelor dependente,
acordă consultaţii pentru prevenirea şi diminuarea efectelor de
dependenţei.
Descrierea ocupaţiei. Conţinutul muncii:
- Pedagogia socială
este considerată ca fiind cel de-al treilea domeniu al educaţiei
care se ocupă atât în teorie cât şi în practică de situaţiile de
viaţă dificile ale oamenilor consideraţi izolat sau ca grup şi de
mediul lor de viaţă. Sarcina specifică a pedagogiei sociale constă
în crearea pentru aceşti oameni, respectiv grupuri, de premise
pentru depăşirea situaţiilor grele cu care se confruntă. Aceasta se
realizează printr-o funcţie de intermediere între necesităţile
individului şi cele ale societăţii.
- O caracteristică a
profesiei de pedagog social provine din aceea că relaţia cu clientul
este una de lungă durată, ceea ce subliniază diferenţa faţă de
asistentul social. Abordarea problemelor cu care se confruntă
pedagogul social în procesul de însoţire a vieţii de zi cu zi a
clienţilor săi, implică un timp mai îndelungat precum şi o relaţie
intensivă.
- Principala
atribuţie a pedagogului social este organizarea comună a vieţii şi
activităţii cotidiene, cu indivizi separaţi sau cu grupuri. Astfel
pedagogul social completează sau înlocuieşte parţial funcţii ale
familiei.
Finalităţile profesionale în pedagogia socială:
- Pedagogul social
este o persoană de referinţă în relaţiile cu copiii sau tinerii în
cadrul unei comunităţi educative;
- Pedagogul social
înţelege educaţia ca pe un proces conştient şi orientat spre un
scop, acest lucru solicitând angajamentul său perseverent, generos
şi optimist;
- Pedagogul social
îşi însuşeşte cunoştinţe de specialitate în domeniul psihologiei,
pedagogiei, sociologiei, precum şi temeinice cunoştinţe de cultură
generală, cu scopul de a le aplica în practica educaţională. În plus
el dezvoltă capacităţi practice de acţiune educativă;
- Pedagogul social
este calificat pentru a completa sau prelua parţial sau total
sarcinile familiei copilului. Totodată el îşi asumă rolul de
completare sau de substituire a acestei familii.
- Pedagogul social
planifică, realizează şi evaluează procesul dezvoltării copilului /
tânărului;
- El îl ajută să
devină un adult conştient de sine, responsabil şi integrat în
societate. Copilul este sprijinit pe toate planurile dezvoltării
sale (biologic, intelectual, moral, afectiv, comportamental,
artistic şi social), pentru ca în momentul părăsirii instituţiei de
protecţie să fie apt pentru o existenţă autonomă;
- Pedagogul social
conduce şi evaluează procesul dezvoltării vieţii sociale a grupei de
copii / tineri;
- Pedagogul social
cunoaşte competenţele şi sarcinile specialiştilor şi ale
autorităţilor şi poate decide, la nevoie, în interesul copilului,
forma de colaborare cu aceştia;
- Pedagogul social
este responsabil atât în faţa copilului sau tânărului cât şi în faţa
societăţii.
Atribuţii şi responsabilităţi:
- crearea, respectiv
dobândirea de premise pentru satisfacerea nevoilor primare umane în
planurile: fizic, sufletesc şi intelectual pentru clienţii lor
(noţiunea de client se referă la copiii şi tinerii din casele de
copii, actual centre de plasament, care sunt ajutaţi şi sprijiniţi
de un pedagog social);
- planificarea,
realizarea şi verificarea proceselor de dezvoltare educativă ale
fiecărui individ şi ale convieţuirii sociale a grupului;
- colaborarea cu
parteneri din interiorul şi exteriorul instituţiilor, colegi de
breaslă, asistenţi sociali, părinţi, profesori, medici, psihologi;
- desfăşurarea
muncilor administrative şi organizatorice, precum actualizarea
dosarelor personale, întocmirea de rapoarte, munca de concepţie,
ş.a.
Mediul de activitate: în principal în casele de copii (şcolari şi
preşcolari) şi în alte instituţii cum ar fi: internate şcolare, şcoli de
reeducare, centre de primire pentru minori, şcoli ajutătoare cu
internat.
Cerinţe de educaţie si pregătire profesională:
Materiile studiate de pedagogul social sunt: pedagogie socială,
filozofie, psihologie aplicată, psihologia dezvoltării, psihologia
personalităţii, pedagogie generală, pedagogie curativă / specială,
psihologie socială, sociologie. Transferul în practică al conţinuturilor
teoretice este realizat prin următoarele materii: principii de bază ale
sociopedagogiei aplicate, observarea şi modificarea comportamentului,
asistarea activităţii de învăţare, pedagogia timpului liber, stimularea
capacităţilor practice de viaţă, pedagogia jocului, pedagogia mediilor
de informare, organizare şi administrare, colaborare şi comunicare.
Formarea teoretică şi practică este completată cu teme teoretice şi
practice din materii care în fapt nu aparţin sociopedagogiei, dar sunt
totuşi importante pentru practica profesională, şi anume psihopatologie,
sănătate şi prim ajutor, drept, birotică.
Ocupaţii înrudite/specializări:
- asistent social
nivel mediu
- pedagog social
- lucrător social
pentru persoane cu probleme de dependenţă
- pedagog şcolar
- pedagog de
recuperare
|